La lètra dî Nectzo dî Campolunggo

La lètra dî Nectzo dî Campolunggo esê un texto que datâ dî 1521. Adeste documempto esê lo mias anziano escripto den llŭngua rumŭnîsca: den efecto, esê redactado den rumŭnîsco antiqŭo. Anotàt la prezzempzia dî gran numero dî terminos dî origgèn eslava.

den rumŭnîsco antiqŭo:

Mudromu i plemenitomu, i cistitomu i Bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole.
I pak dau ştire domnie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.
I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.
I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii. I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşteri den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaşi şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet-Beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.
I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.
I Bog te veselit. Amin.

den puerchîsco:

Al savio i nulve, i tzinstito i dî Zzeos culmato dî dunos ggupan Hanatze Bencner dî Bratzove mutza sianètad dî Nectzo dî Campolunggo.
I paca dunco escepzios a tea dumnia zzispra la faena dî los turcos, quomî hè uzito ggio que lo imperator hâ iuzzito dî Sofhia, i utramŭnte nun-nde esê, i se hâ diriggito surzo zpra lo Danuvio.
I paca que supâ tea dumnia que hâ venito un umèn dî Nicopol que a mi me hâ zzetzo que hâ veisto dî seos uggios que hân pazato aquenas corŭbvias que saves, tambèn tea dumnia zpra lo Danuvio den varfèn.
I paca que supas que metên dî tutas las tzvitades 50 umènes qŭoruna cunfin que aggiutên den las corŭbvias. I paca que supas quomî hân fusto pristos mestres dî Cunstantinulva fhusque pazaràn aquenas corŭbvias dî aquèn luggiar estrètzo que saves, tambèn tea dumnia.
I paca zzezco a tea dumnia dî la faena dî Miatzumè-Begue, quomî hè uzito dî buggiares que esên viozinos i dî meo ggemnere Nioro, quomî hâ dato lo imperator livertad a Miatzumè-Begue, par unde esterà sea voy, atraverzo la Valatzia, dî ancura pazar.
I paca que supâ tea dumnia que tenê fhrica granzze tambèn Besarabe dî adeste llatro dî Miatzumè-Begue, mias que dî vustras dumnias.
I paca zzezco a tea dumnia, quomî meo superior, dî que hè ŭntisto ggio tambèn. Zzezco a tea dumnia i tea dumnia eses savio i adestas paluvras que las tinâ tea dumnia, que nun savên mutzos umènes, i vustras dumnias que vos zcopièit quomî medor savèit.
I Zzeos te vecurê. Amèn.